SENZÁȚIE s.f. 1. Reflectare nemijlocită în conștiința omului a obiectelor și a fenomenelor lumii înconjurătoare ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț; imagine subiectivă a realității obiective. ♦ Impresie; stare sufletească emotivă. ♦ A avea senzația că... = a simți, a i se părea că... 2. Impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate. ♦ Eveniment sau știre care provoacă o impresie foarte puternică, care surprinde. ♦ De senzație = senzațional; a face senzație = a produce o impresie foarte puternică, a face vâlvă. [Gen. -iei, var. senzațiune s.f. / cf. fr. sensation, lat. sensatio]. Vezi definitia »

RADARTERAPÍE s.f. (Med.) Tratament al unor boli cu ajutorul undelor electromagnetice folosite în radar. [Gen. -iei. / cf. fr. radarthérapie]. Vezi definitia »

EPITIMÍE s. f. surescitare cerebrală. (< fr. épithymie) Vezi definitia »

PLANCTOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază planctonul; planctonologie. (< fr. planctologie) Vezi definitia »

NOMOGRAFÍE s. f. Disciplină matematică având ca obiect întocmirea și folosirea nomogramelor. – Din fr. nomographie. Vezi definitia »