EMBRIOTÓM s. n. instrument folosit în embriotomie. (< fr. embryotome) Vezi definitia »

MIELOBLASTÓM s. n. mielom cu mieloblaste. (< fr. myéloblastome) Vezi definitia »

ICONOM, iconomi, s.m. 1. Persoană căreia i se încredințează ceva spre administrare, în nici un caz un iconom nu va fi în același timp și proprietar. 2. Persoană căreia i-au fost încredințate spre adminstrare bunurile unei mânăstiri sau o distincție în cadrul Bisericii (ex. iconom stavrofor). /< gr. oijkonovmo Vezi definitia »

DENTÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a unui dinte adult. [Pl. -oame. / < fr. dentome]. Vezi definitia »

prodróm (-mi), s. m. – 1. (Înv.) Precursor. – 2. (S. n.) Indispoziție, semn de boală. Ngr. πρόδρομος, sec. XVIII (Gáldi 237), și din fr. prodrome. Vezi definitia »