BAJOAIÉR, bajoaiere, s. n. Perete lateral de ecluză. [Pr.: -joa-ier] – Din fr. bajoyer. Vezi definitia »

GHÉIZER, gheizere, s. n. Izvor intermitent de apă fierbinte și de vapori, de origine vulcanică, care aruncă apa, la intervale egale, până la mare înălțime, sub forma unei coloane (2). – Din fr., engl. geyser. Vezi definitia »

NITROBACTÉR s.m. Bacterie care oxidează azotiții formați în sol prin oxidarea amoniacului, formând astfel azotați care pot fi folosiți de plante. [Var. nitrobacterie s.f. / cf. fr. nitrobacter, germ. Nitrobakter]. Vezi definitia »

táler (-re), s. n. – 1. Farfurie de lemn, castron, tavă. – 2. Platou, disc de balanță. – 3. Piesă de protecție cu diverse utilizări. – Var. talger. Mr. talir. It. tagliere sau germ. Teller (Miklosich, Fremdw., 131; Cihac, II, 399; REW 8542), cf. pol. talerz, rut. talir, ngr. ταλέρι, sb. taljer (› Trans., tăer(iu), Olt. taer), sb. tanjir (› Banat tăneriu). Var. talger nu a fost explicată. Vezi definitia »

PENTEMIMÉR, -Ă adj. (despre cezură) care se găsește după a cincea jumătate de picior. (< fr. pentémimère) Vezi definitia »