STRUJÍT s. n. (Reg.) Strujire. – V. struji. Vezi definitia »

MEHĂÍT, mehăituri, s. n. Faptul de a mehăi; sunete caracteristice scoase de oi, miei, capre; behăit. – V. mehăi. Vezi definitia »

AGALMATOLÍT s. n. (GEOL.) Varietate dură de pirofilit. Vezi definitia »

MÂRLÍT s. n. (Pop.) Mârlire. – V. mârli. Vezi definitia »

PREGĂTÍT, -Ă, pregătiți, -te, adj. (Despre oameni) Care are pregătirea, cunoștințele necesare pentru a desfășura o activitate; care are o cultură temeinică (într-un anumit domeniu); instruit, cult, format. – V. pregăti. Vezi definitia »