MNEMOTEHNÍE s. f. mnemotehnică. (< fr. mnémotechnie) Vezi definitia »

SEMITOLOGÍE s.f. Știință care studiază cultura și limbile semitice. [Gen. -iei. / < fr. sémitologie]. Vezi definitia »

CARTOMANȚÍE s. f. (Rar) Ghicit în cărți. – Din it. cartomanzia. Vezi definitia »

CURIETERAPÍE s.f. Tratament cu raze radioactive de radium, de toriu sau alte elemente radioactive artificiale; radiumterapie. [Pron. cü-ri-te-, gen. -iei. / < fr. curiethérapie]. Vezi definitia »

SEMIOLOGÍE s. f. 1. Parte a medicinii care se ocupă cu descrierea simptomelor și a semnelor diferitelor boli, precum și a metodelor de a le pune în evidență și de a le diagnostica; simptomatologie. 2. Știință care studiază semnele întrebuințate în cadrul vieții sociale; semiotică. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. sémiologie. Vezi definitia »