Definita cuvantului colectivitate
COLECTIVITÁTE s. f. 1. grup mare de oameni care duc o viață colectivă. ◊ societate. 2. ~ statistică = totalitatea unităților statistice studiate pentru cunoașterea fenomenelor sau proceselor economice, având unele trăsături comune, caracteristici statistice, dar o mărime variabilă. (< fr. collectivité)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu colectivitate
ANDÁNTE I. adv. (muz.) lent, liniștit. II. s. n. (parte dintr-o) sonată, simfonie, concert în acest tempo. (< it. andante) Vezi definitia »
SOLUBILITÁTE s. f. proprietate a unor substanțe de a fi solubile. ◊ cantitate maximă de substanță dizolvată într-o cantitate determinată de solvent. (< fr. solubilité) Vezi definitia »
ANÍNIȘTE s. f. v. ariniște. Vezi definitia »
FELINITÁTE s.f. Însușirea de a fi felin (2) [în DN, NODEX]; suplețe, grație. [Cf. fr. félinité]. Vezi definitia »
ABÁTE2, abát, vb. III. 1. Tranz., refl. și intranz. A (se) îndepărta (de la o direcție apucată, fig. de la o normă fixată, de la o linie de conduită etc.). ♦ Refl. și tranz. A se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial). 2. Refl. (Despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) A se produce în mod violent. 3. Intranz. A-i trece ceva prin minte, a-i veni ideea; a i se năzări. 4. Tranz. A descuraja, a deprima, a întrista, a mâhni. Vestea l-a abătut. 5. Tranz. (Franțuzism) A doborî la pământ. – Lat. abbattere, (4, 5) din fr. abattre. Vezi definitia »