APERCÉPȚIE s.f. Intervenție în percepția umană, a experienței cognitive anterioare a individului. ♦ (Estet.) Modalitatea conștientizării atitudinii estetice, caracterul reflexiv al percepției artistice, conștiința autodeterminării formei artistice în procesul de creație. [Gen. -iei, var. apercepțiune s.f. / cf. fr. aperception, germ. Apperzeption < lat. ad – la, perceptio – cunoaștere]. Vezi definitia »

PERICARDECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție operatorie a pericardului. [Gen. -iei. / < fr. péricardectomie]. Vezi definitia »

-NEMÍE elem. „răspândire”. (< fr. -némie, cf. gr. nemein, a distribui) Vezi definitia »

SEISMONASTÍE, seismonastii, s. f. Mișcare a organelor unor plante superioare provocată de lovire sau de scuturare. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismonastie. Vezi definitia »

ACORÍE¹ s. f. absență congenitală a pupilei. (< fr. acorie, cf. gr. kore, pupilă) Vezi definitia »