PIANOFÓRTE, pianoforte, s. n. (Rar) Pian (1). – Din it. pianoforte. Vezi definitia »

INCOMENSURABILITÁTE s. f. 1. Însușirea de a fi incomensurabil (1) din cauza dimensiunilor foarte mari. ♦ Imposibilitate de evaluare din cauza valorii prea mari. 2. (Mat.) Caracteristică a unor mărimi de a fi incomensurabile (2). – Din fr. incommensurabilité. Vezi definitia »

OBTUZITÁTE s. f. însușirea celui obtuz (2); lipsă de înțelegere, îngustime de vederi; mărginire; obtuzie (< obtuz + -itate) Vezi definitia »

INSONDABILITÁTE s. f. însușirea, starea a ceea ce este insondabil. (< fr. insondabilité) Vezi definitia »

EXTRAORDINARITÁTE s.f. (Liv.) Însușirea a ceea ce este extraordinar. [Cf. it. estraordinarietà]. Vezi definitia »