AZÓT s. n. Corp gazos simplu incolor și inodor, parte componentă a aerului și element esențial al țesuturilor vegetale și animale; nitrogen. – Fr. azote (< gr.). Vezi definitia »

AUTOPILÓT, autopiloți, s. m. Pilot automat. [Pr.: a-u-] – Din fr. autopilote, germ. Autopilot. Vezi definitia »

ot s. n., pl. óturi. – A douăzeci și cincea literă a alfabetului chirilic. (din sl. ot) Vezi definitia »

BIGÓT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se conformează strict, zelos tuturor riturilor și prescripțiilor religiei; habotnic. [< fr. bigot]. Vezi definitia »

HÓRBOT, horbote, s. n. (Rar) V. horbotă. Vezi definitia »