Definita cuvantului complementar
COMPLEMENTÁR, -Ă I. adj. care completează. ♦ unghi ~ = complement (1); culori ĕ = culori care prin suprapunere dau culoarea albă. II. s. f. (mat.) mulțime ale cărei elemente nu aparțin unei mulțimi date. (< fr. complémentaire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu complementar
GOȘTINÁR, goștinari, s. m. Slujbaș însărcinat cu încasarea goștinei. – Goștină + suf. -ar. Vezi definitia »
CÂNEPÁR, cânepari, s. m. Pasăre cântătoare cu pene roșii pe cap, pe gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe aripi și pe abdomen, care se hrănește mai ales cu semințe de cânepă (Carduelis cannabina). – Cânepă + suf. -ar. Vezi definitia »
ARBITRÁR, -Ă adj. 1. (Făcut) la întâmplare. 2. (Făcut) după bunul plac; samavolnic. [< fr. arbitraire, cf. lat. arbitrarius]. Vezi definitia »
AUTOCÁR s.n. Autobuz folosit mai ales pentru excursii. [< fr. autocar]. Vezi definitia »
ARMĂSÁR, armăsari, s. m. Cal mascul necastrat; p. ext. cal falnic, mândru, iute. [Var.: (reg.) harmăsár s. m.] – Lat. [equus] admissarius. Vezi definitia »