Definita cuvantului complementație
COMPLEMENTÁȚIE s. f. (biol.) restabilire a fenotipului primar, consecutivă unei unități apărute într-o genă. (< fr. complémentation)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu complementație
HIPERPROSEXÍE s. f. (Psih.) Concentrare exagerată a atenției. – Din engl. hyperprosexia. Vezi definitia »
férie2, férii, s.f. (înv.) sărbătoare. Vezi definitia »
LAMINOTOMÍE s.f. (Med.) Secțiune a lamelor vertebrale. [Gen. -iei. / cf. lat. lamina – lamă, gr. tome – tăiere]. Vezi definitia »
SEPARÁȚIE s.f. Despărțire, separare. ♦ (Jur.) Separație de bunuri = regim matrimonial în unele state, caracterizat prin păstrarea de către femeie a liberei dispuneri asupra bunurilor sale aduse în căsătorie; separația puterilor = principiu fundamental de organizare a unui stat, potrivit căruia în stat acționează trei puteri: legislativă, executivă și judecătorească exercitate de organe diferite, cu drept de control reciproc. [Gen. -iei. / cf. fr. séparation, lat. separatio]. Vezi definitia »
ergonomie pedagogica Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z