Definita cuvantului concomitență
CONCOMITÉNȚĂ s. f. coexistență, simultaneitate. (< fr. concomitance, lat. concomitantia)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu concomitență
CARAGÁNĂ, caragane, s. f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, originar din Asia, cu frunze compuse și cu flori mari, galbene-aurii (Caragana arborescens). – Din fr. caragan. Vezi definitia »
SUCRÓZĂ s.f. Zaharoză. [< fr. sucrose]. Vezi definitia »
CHITÁRĂ, chitare, s. f. Instrument muzical cu coarde, care emite sunete prin ciupire sau lovire cu degetele. ◊ Chitară electrică = chitară fără cutie de rezonanță, prevăzută cu un transductor care transformă vibrațiile coardelor în tensiuni alternative de audiofrecvență amplificate prin mijloace electronice. [Var.: ghitáră s. f.] – Din it. chitarra. Vezi definitia »
ACUARÉLĂ s.f. 1. Vopsea solidă care, dizolvată în apă, se întrebuințează în pictură. 2. Pictură făcută cu culori dizolvate în apă. [Pron. a-cua-. / cf. fr. aquarelle, it. acquarella]. Vezi definitia »
ACROCIANÓZĂ s. f. Sindrom de boală manifestat prin răcirea și prin aspectul vânăt-albăstrui și umed al mâinilor și uneori al picioarelor, din cauza unor tulburări de circulație. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. acrocyanose. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z