Definita cuvantului concordanță
CONCORDÁNȚĂ s. f. 1. faptul de a concorda; potrivire, acord, corespondență (II, 1). ♦ concordanța timpurilor = ansamblu de reguli potrivit cărora se fixează timpul verbului dintr-o propoziție dependentă în acord cu timpul verbului din propoziția regentă; corespondența timpurilor. ◊ îmbinare armonioasă de sunete. 2. (geol.) raportul dintre două (serii de) straturi care s-au sedimentat continuu. 3. specie evoluată de index (glosar), larg cultivată în filologia anglo-saxonă și chiar în cea romanică, constând în listarea cuvintelor, însoțite fiecare de un microcontext pertinent pentru înțelegerea lor. (< fr. concordance)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu concordanță
pálcă (pálce), s. f. – (Mold.) Băț, vargă, nuia. Rus. palka (Tiktin). Vezi definitia »
SÂNGEÁCĂ s. f. v. sângeapă. Vezi definitia »
MEGATÓNĂ, megatone, s. f. (Fiz.) Unitate (tolerată) de măsură echivalentă cu forța unei explozii produse de un milion de tone de trinitrotoluen. [Abr.: Mt] – Din fr. mégatonne, engl. megaton. Vezi definitia »
ATENÁNSĂ s. f. anexă a unei case, clădiri etc.; dependință. (< fr. attenance, it. attenanza) Vezi definitia »
HERMELÍNĂ s. f. hermină. (< germ. Hermelin) Vezi definitia »