ÓSMIU s. n. metal alb-argintiu, foarte dur, casabil, greu fuzibil, în natură împreună cu platina. (< fr. osmium) Vezi definitia »

NÚPȚIU s.n. (Latinism) Nuntă, căsătorie. [Pron. -țiu. / < lat. nuptiae, nuptus]. Vezi definitia »

HÁFNIU s. n. Element chimic, metal rar, asemănător cu oțelul, care se găsește în minereurile de zirconiu și care se întrebuințează în electrotehnică; celțiu. – Din fr. hafnium, germ. Hafnium. Vezi definitia »

dáhiu, -ie, dáhii, adj. (reg.) șiret, șmecher, viclean. Vezi definitia »

SILÉNȚIU s. n. liniște, tăcere. (< lat. silentium) Vezi definitia »