TRANZIȚIONÁL, -Ă, tranziționali, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de tranziție, de tranziție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. transitionnel. Vezi definitia »

DUÁL, -Ă I. adj. care prezintă dualitate; dublu. ◊ (despre două noțiuni matematice) de aceeași natură, obținute una din cealaltă prin același procedeu. II. s. n. număr gramatical caracteristic unor limbi, deosebit de singular și plural, prin care se arată că este vorba de două exemplare din aceeași specie sau de o pereche de obiecte. (< fr. dual, lat. dualis) Vezi definitia »

crastavál (-ái), s. m. – Plantă (Cirsium oleraceum). – Var. crăstăval, crastavan, castravan. Sb. kostrava „Festuca”, bg. kostrĕva „Alopecus pratensis” din aceeași familie ca și costrei (după DAR, din sl. krasota „frumusețe, culoare roșie”). Vezi definitia »

BASCHETBÁL s.n. v. baschet. Vezi definitia »

ÓBERȚAL, oberțali, s. m. (Ieșit din uz) Chelner care făcea încasările de la clienți. – Ober + țal. Vezi definitia »