PUGILÍSM s. m. (Sport) Box. – Din engl. pugilism. Vezi definitia »

COMPLEMENTARÍSM s. n. (Fil.) Teză fundamentală a empirismului logic constând în asocierea empirismului cu logicismul. – Din fr. complémentarisme. Vezi definitia »

STRABÍSM s.n. Infirmitate, boală în care ochiul se îndepărtează involuntar de axa vizuală; privire încrucișată. [< fr. strabisme]. Vezi definitia »

EMANAȚIONÍSM s. n. Emanatism. [Pr.: -ți-o-] – Din emanație. Vezi definitia »

HORAȚIANÍSM s.n. Imitație a poeziei lui Horațiu, caracterizată prin intimitate, recluziune a poetului, meditație și consolare. [< Horațiu – poet latin]. Vezi definitia »