IDIOSINCRASÍE s. f. 1. predispoziție a cuiva de a reacționa într-un anumit fel la unele alimente, medicamente. 2. aversiune față de ceva. (< fr. idiosyncrasie) Vezi definitia »

CONSTRÚCȚIE s. f. 1. faptul de a construi; construire. ◊ alcătuire, compunere. 2. clădire, lucrare, edificiu. ◊ (pl.) ramură a economiei naționale care are ca obiect executarea clădirilor. 3. ~ i de mașini = ramură a industriei care produce mașini, unelte, instalații, utilaje. 4. grup (stabil) de cuvinte între care există anumite raporturi gramaticale. ◊ mod de aranjare a cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. (< fr. construction, lat. constructio) Vezi definitia »

DEXTROCARDÍE s.f. Situare a inimii în partea dreaptă a toracelui. [Gen. -iei. / < fr. dextrocardie, cf. lat. dextra – dreapta, gr. kardia – inimă]. Vezi definitia »

1. inflamație aposteomatoasă care se referă la formarea de abcese multiple; face parte din inflamația purulentă (sursa : „Anatomie patologica generala veterinara” – Manulella Militaru) Vezi definitia »

PEDONOSOLOGÍE s.f. (Med.) Studiul bolilor caracteristice copilăriei. [Gen. -iei. / < fr. pédonosologie]. Vezi definitia »