Definita cuvantului conotativ
CONOTATÍV, -Ă adj. referitor la conotație; (despre sensul cuvintelor) suplimentar față de denotația cuvântului; reieșind din experiența personală, din context; figurat. ◊ (despre stil) dominat de conotații. (< fr. connotatif)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu conotativ
substantiv feminin (pl. fărini) – făină; regionalism din Transilvania. Vezi definitia »
INTELECTÍV, -Ă adj. de inteligență. (< fr. intellectif) Vezi definitia »
substantiv feminin – chibrituri; regionalism din Transilvania, zona Sălaj și Bihor, etimologie necunoscută. Vezi definitia »
GERMINATÍV, -Ă, germinativi, -e, adj. Care aparține germinației, privitor la germinație; care poate să germineze sau să facă să germineze. – Din fr. germinatif. Vezi definitia »
ABRAZÍV, -Ă, abrazivi, -e, adj. (Despre corpuri dure) Care are proprietatea de a roade. – Fr. abrasif. Vezi definitia »