Definita cuvantului consacrare
CONSACRÁRE s. f. acțiunea de a (se) consacra; dedicare. ◊ consfințire, stabilire; (spec.) confirmare, recunoaștere a capacității, a meritelor cuiva într-un anumit domeniu. (< consacra)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu consacrare
RĂSĂRÍRE, răsăriri, s. f. Acțiunea de a răsări și rezultatul ei. – V. răsări. Vezi definitia »
AMPLIFICÁRE s.f. Acțiunea de a amplifica și rezultatul ei; mărire, dezvoltare, lărgire; amplificație. [< amplifica]. Vezi definitia »
zăticníre (înv.) s. f., g.-d. art. zăticnírii; pl. zăticníri Vezi definitia »
INFATUÁRE s.f. (Rar) Îngâmfare, înfumurare. [< infatua]. Vezi definitia »
GRIPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) gripa și rezultatul ei. [< gripa]. Vezi definitia »