ADVERBIALIZÁRE, adverbializări, s. f. Faptul de a (se) adverbializa – V. adverbializa. Vezi definitia »

MIȘCÁRE, mișcări, s. f. Acțiunea de a (se) mișca și rezultatul ei. 1. 1. Ieșire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziției; deplasare a unui obiect sau a unei ființe. ◊ Mișcare seismică = cutremur de pământ. Mișcări tectonice sau mișcările scoarței = deplasări ale scoarței solide care constituie scoarța pământului, produse de forțele interne sau de gravitație și care duc la modificarea structurii geologice a scoarței. ◊ Expr. Nici o mișcare = liniște! tăcere! A (se) pune în mișcare = a începe sau a face să înceapă să se deplaseze. ♦ Schimbare a poziției corpului, a membrelor etc.; exerciții sau parte a unui exercițiu sportiv executate prin schimbarea poziției corpului, a membrelor etc.; p. ext. gest. ◊ Expr. (Fam.) În doi timpi și trei mișcări = foarte repede. ♦ Fiecare dintre mutările unei piese la o partidă de șah, de tabie etc. ◊ Expr. (Fam.) A prinde (sau a surprinde) mișcarea = a înțelege repede desfășurarea unei acțiuni sau rostul ei ascuns. ♦ Viteză cu care se execută o bucată muzicală sau o parte a ei; tempo. ♦ (Concr.) Parte dintr-o compoziție muzicală de dimensiuni mai mari, executată într-un anumit tempo. 2. Activitate, acțiune, faptă. ◊ Loc. adv. In mișcare = într-o stare de agitație, de tulburare, de încordare. ◊ Expr. A (se) pune în mișcare = a intra (sau a determina pe cineva să intre) în acțiune; a face să se agite, să acționeze. ♦ (Fam.) Plimbare (pe jos). 3. Deplasare în spațiu, înaintare, circulație; p. ext. animație, agitație, forfotă. ♦ Serviciu care dirijează circulația trenurilor. ♦ (La pl.) Deplasare organizată, strategică, a unei unități militare. 4. Schimbare intervenită în repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o unitate; mutare dintr-un post în altul. 5. Acțiune sau curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes (mai) general, al unei idei sau al unei concepții. ♦ Acțiune (organizată) de masă cu caracter revendicativ; agitație, revoltă, revoluție. 6. Fig. Îndemn, impuls, imbold, pornire. ♦ (Rar) Sentiment, emoție. II. Categorie filozofică înglobând toate schimbările și procesele care au loc în Univers; p. gener. schimbare, transformare. – V. mișca. Vezi definitia »

ADUMELĆARE, adumelcari, s.f. 1. Adulmecarea unui melc, actiunea de a mirosi un melc sau de a inspira aer foarte aproape de acesta. de a-i capta mirosurile. 2. Actiunea de a simți sau a descoperi cu ajutorul mirosului prezența melcului. ♦ Fig. (Despre oameni) A insista prea mult asupra unor persoane lenese. Vezi definitia »

VĂRSÁRE, vărsări, s. f. 1. Acțiunea de A (se) vărsa și rezultatul ei. ◊ Expr. Vărsare de sânge = ucidere în masă, masacru. 2. (Concr.) Loc unde o apă curgătoare se varsă în alta. 3. Fig. (Rar) Ivire, apariție (a zorilor, a serii etc.). – V. vărsa. Vezi definitia »

a-bre-vi-e-re Vezi definitia »