ANTIPÓL s. m. (mat.) simetricul, în raport cu centrul unei conice, al polului unei drepte în raport cu acea dreaptă. (< anti- + pol) Vezi definitia »

DIÁVOL, diavoli, s. m. 1. Ființă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău; drac, satana, demon, necuratul, aghiuță. 2. Fig. Nume dat unui copil sau, p. ext. unui om vioi, zglobiu, isteț sau obraznic, rău. – Din sl. dijavolŭ. Vezi definitia »

subsol, subsoluri s. n. (intl.) arestul prefecturii. Vezi definitia »

ORÁCOL s.n. 1. Răspuns al unei divinități la întrebările adresate de obicei prin persoane care pretindeau că pot comunica cu acestea; (p. ext.) răspunsul obținut; prezicere, prevestire, profeție. ♦ Loc unde se făceau prezicerile. 2. Persoană despre care se credea că poate prevesti viitorul. ♦ Hotărâre dată de o persoană cu autoritate; (p. ext.) cel care dă această hotărâre. [Var. oracul s.n. / < lat. oraculum, cf. it. oracolo]. Vezi definitia »

NĂTĂNTÓL, -OÁLĂ adj. v. natantol. Vezi definitia »