REZISTÓR s.n. Aparat care prezintă rezistență electrică și care poate fi introdus într-un circuit electric. [Pl. -oare, (s.m.) -ri. / cf. fr. résisteur, engl. resistor]. Vezi definitia »

ștucșór, ștucșoáre, s.n. (înv. și reg.) bucățică, fragmencior, porțioară, ștuculeț. Vezi definitia »

ACVICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu acvicultura. (< fr. aquiculteur) Vezi definitia »

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE, atrăgători, -oare, adj. Care atrage prin calitățile sale plăcute; care promite foloase, satisfacții. – Din atrage + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

ÎNCONJURĂTÓR, -OÁRE, înconjurători, -oare, adj. Care se află de jur împrejur, care înconjură. – Înconjura + suf. -ător. Vezi definitia »