șpuroáică, șpuroáice, s.f. (reg.) 1. fată nelegitimă. 2. ceapă timpuriu. Vezi definitia »

ETILÉNĂ s.f. (Chim.) Gaz incolor și inflamabil compus din carbon și din hidrogen, care se folosește în industrie. [< fr. éthylène]. Vezi definitia »

ARHITECTÚRĂ s. f. Știința și arta de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul arhitectural al unei clădiri (sau al unei epoci). – Fr. architecture (lat. lit. architectura). Vezi definitia »

ARIERPLÁJĂ s.f. (Geol.) Porțiune de plajă situată între linia atinsă de apele cele mai mari și baza falezei. [<fr. arrière-plage]. Vezi definitia »

PATRONTÁȘCĂ, patrontaște, s. f. (Reg.) Cartușieră. – Contaminare între patrontaș și tașcă. Vezi definitia »