PETREFÁCT, petrefacte, s. n. (Geol.; înv.) Corp petrificat; fosilă. – Din germ. Petrefakt. Vezi definitia »

ARHITÉCT, -Ă, arhitecți, -te, s. m. și f. Specialist în proiectarea și construirea clădirilor. – Fr. architecte (lat. lit. architectus). Vezi definitia »

INDIRÉCT, -Ă, indirecți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu este direct, care se produce, apare sau se obține prin mijlocirea cuiva sau a ceva. 2. (Lingv.; în sintagmele) Stil indirect sau vorbire indirectă = procedeu sintactic de redare a spuselor sau gândurilor cuiva prin subordonarea comunicării față de un verb sau de un alt cuvânt de declarație, caracterizat prin prezența în număr mare a elementelor de relație, prin lipsa afectivității etc. Complement indirect = parte de propoziție asupra căreia se răsfrânge în chip indirect (1) acțiunea verbului. Propoziție completivă indirectă = propoziție care îndeplinește în frază funcția de complement indirect. 3. (Fin.; în sintagma) Impozit indirect = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum. 4. (Mil.; în sintagma) Tragere indirectă = tragere asupra unor ținte care nu se văd, dirijată cu ajutorul unor calcule matematice. – Din fr. indirect, lat. indirectus. Vezi definitia »

Direct asociat cu acesta este conceptul de „repository”. În lipsa unui termen românesc consacrat îl voi referi în acest document drept „repositoriu”. Din punct de vedere practic, un repozitoriu este un sistem de fișiere care acumulează temporal toate modificările care se fac și asigură reproducerea stării sistemului de fișiere pentru orice moment specific din trecut. Vezi definitia »

DIALÉCT, dialecte, s. n. 1. Ramificație teritorială a unei limbi, cuprinzând adesea mai multe graiuri. 2. (Impr.) Grai. 3. (Impr.) Limbă. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialecte, lat. dialectus. Vezi definitia »