MIOPÍE s.f. (Med.) Defect al cristalinului care nu permite formarea imaginilor obiectelor îndepărtate pe retină, ci înaintea ei; vedere scurtă; miopism. ♦ (Fig.) Mărginire, lipsă de perspectivă în judecarea situațiilor. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myopie]. Vezi definitia »

MIRINGOTOMÍE s. f. incizie a timpanului (1). (< fr. myringotomie) Vezi definitia »

STERCOREMÍE s. f. intoxicație provocată prin resorbția unor substanțe din conținutul intestinal în cursul unei constipații prelungite sau ocluzii intestinale. (< fr. stercorémie) Vezi definitia »

PARALOGÍE, paralogii, s. f. (Rar) Transformare analogică a formei unui cuvânt prin apropierea lui de un alt cuvânt asemănător; cuvânt rezultat dintr-o astfel de transformare; enunț care conține asemenea cuvinte. – Din fr. paralogie. Vezi definitia »

CRÍPTIE s.f. (Ant.) Probă de inițiere cu care se încheia educația spartană. ♦ Expediție nocturnă de asasinare în masă a iloților, care însoțea această probă. [< fr. cryptie}. Vezi definitia »