VIRATÓR s. n. (mar.) dispozitiv de virare a parâmelor. (< vira + -tor) Vezi definitia »

EXPROPRIATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care expropriază. (< fr. expropriateur) Vezi definitia »

TĂICUȘÓR, tăicușori, s. m. Tăiculiță. – Taică + suf. -ușor. Vezi definitia »

PROCURATÓR, procuratori, s. m. 1. Magistrat roman, ales de obicei dintre liberți, însărcinat cu strângerea dărilor și cu conducerea provinciilor imperiale. 2. Înalt demnitar în republicile Veneției și Genovei, în evul mediu. 3. Persoană care acționează în numele cuiva, pe baza unei procuri; mandatar. – Din fr. procurateur, lat. procurator, -oris. Vezi definitia »

LIOFILIZATÓR s. n. aparat pentru liofilizare. (< fr. lyophilisateur) Vezi definitia »