MATERIALÍSM s. n. 1. Concepție filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conștiința factorul derivat; spec. filozofie marxistă. ◊ Materialism dialectic = știința despre raportul dintre materie și conștiință, despre legile cele mai generale ale mișcării și dezvoltării naturii, societății și cunoașterii, care este în același timp baza filozofică a marxism-leninismului. Materialism istoric = parte integrantă a filozofiei marxist-leniniste, al cărei obiect îl constituie societatea în unitatea și interacțiunea laturilor ei, legile generale și forțele motrice ale dezvoltării istorice. 2. (Depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. – [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialisme, germ. Materialismus. Vezi definitia »

MONÍSM s.n. (op. dualism) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur]. Vezi definitia »

FILANTROPÍSM s.n. 1. Manifestare de filantrop, atitudine filantropică. 2. Filantropinism. [Cf. fr. philanthropisme, it. filantropismo]. Vezi definitia »

BABUVÍSM s. n. curent comunist utopic, inițiat de revoluționarul francez Babeuf în timpul revoluției din 1789. (<fr. babouvisme) Vezi definitia »

PSIHEDELÍSM s.n. Stare de visare trează provocată de unele halucinogene. [< fr. psychédélisme]. Vezi definitia »