DUÉT s.n. 1. Ansamblu de doi cântăreți sau instrumentiști; compoziție muzicală interpretată de două voci sau de două instrumente; duo. 2. (Fig.) Discuție, taifas în doi. [Pron. du-et, pl. -te, -turi. / < it., fr. duetto]. Vezi definitia »

RENÉT, renete, adj. (În sintagma) Mere renete (și substantivat) numele mai multor varietăți de mere, de culoare galbenă-portocalie, cu gust plăcut. – Din fr. reinette. Cf. germ. Renette. Vezi definitia »

PROCLÉT, -Ă, procleți, -te, adj. 1. (Înv.; adesea substantivat) Care a fost excomunicat, anatemizat, blestemat; eretic; p. ext. păgân, necredincios. 2. (Reg.; adesea substantivat) Ticălos, rău, păcătos, ipocrit. 3. (Reg.) Grozav, strașnic, cumplit. – Din bg. proklet. Vezi definitia »

ANIZOGAMÉT s. m. fiecare dintre cei doi gameți conjugați (femel și mascul), diferiți ca sex, structură, formă. (< fr. anisogamète) Vezi definitia »

CORNÉT³, corneturi, s. n. Loc unde cresc corni². – Corn² + suf. -et. Vezi definitia »