ULTERIÓR, -OÁRĂ adj. Care are loc, care se face, care se produce mai târziu, după un alt eveniment; posterior. [Pron. -ri-or. / < fr. ultérieur, cf. lat. ulterior – comparativ al lui ultra]. Vezi definitia »

scumpărătór, scumpărătoáre, s.m. și f. (înv.) 1. (s.m.) mântuitor, eliberator, salvator. 2. (s.m.) răzbunător. 3. (s.f.) cumpărare, cumpărat. Vezi definitia »

născătór (înv., pop.) adj. m., pl. născătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. născătoáre Vezi definitia »

NUNTITÓR, -OARE, nuntitori, -oare, adj. (Rar) Nupțial. – Nunti + suf. -tor. Vezi definitia »

SECUNDIFLÓR, -Ă adj. cu florile întoarse în aceeași parte. (< lat. secundiflorus, fr. secondiflore) Vezi definitia »