IMPRECATÍV, -Ă adj. cu caracter de imprecație. (< it. imprecativo) Vezi definitia »

MASÍV, -Ă I. adj. 1. care constituie o masă compactă, densă. 2. solid; voluminos, mare; (p. ext.) impresionant. 3. în cantitate mare, amplu. II. s. n. 1. ansamblu de culmi muntoase și deluroase care formează o unitate de relief. 2. arboret în care coroanele arborilor se ating. ◊ grup de păduri de același fel. 3. morman, grămadă mare. (< fr. massif, germ. Massiv) Vezi definitia »

REPETITÍV, -Ă adj. care se repetă fără încetare; monoton. (< fr. répétitif) Vezi definitia »

REITERATÍV, -Ă, reiterativi, -e, adj. Refăcut, repetat. [Pr.: re-i-] – Din fr. réitératif. Vezi definitia »

ABLATÍV, ablative, s.n. Caz al declinării în unele limbi, care exprimă despărțirea de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza sau altă circumstanță. ◊ Ablativ absolut = construcție sintactică specifică limbii latine, alcătuită dintr-un substantiv (sau un pronume) și un participiu la cazul ablativ, având rol de propoziție circumstanțială. – Din fr. ablatif, lat. ablativus. Vezi definitia »