SPULBERÁT, -Ă, spulberați, -te, adj. (Despre zăpadă, praf, frunze etc.) Risipit, împrăștiat de vânt; (despre locuri) de pe care zăpada a fost luată de vânt. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Zăpăcit, neserios, distrat. ♦ Fig. (Despre oameni) Furios, mânios. – V. spulbera. Vezi definitia »

MEÁT, meaturi, s. n. 1. (Anat.) Canal îngust și subțire sau orificiul acestuia, aflate în diferite organe. 2. Spațiu, interstițiu între celulele unui țesut vegetal. [Pr.: -me-at] – Din fr. méat, lat. meatus. Vezi definitia »

DĂRMÁT, -Ă adj. v. dărâmat. Vezi definitia »

LĂTRÁT, -Ă, lătrați, -te, adj. v. LĂTRA. – [DEX '98] Vezi definitia »

FICÁT, ficați, s. m. Glandă-anexă a tubului digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragmă, formată din patru lobi și din vezicula biliară, care îndeplinește diferite funcții fiziologice importante în organism. ◊ Expr. (Fam.) A-l roade (sau a-l seca etc. pe cineva) la ficați = a) a simți o durere fizică puternică; b) (despre griji, necazuri) a necăji, a frământa, a chinui (pe cineva). A-l ustura (pe cineva) la ficați = a) a simți o durere fizică puternică; b) a produce (cuiva) un sentiment puternic de mânie, de regret, de ciudă etc. A-i îngheța (cuiva) ficații = a se înspăimânta. – Lat. ficatum (izolat din sintagma jecur ficatum „ficat de gâscă îngrășată cu smochine”). Vezi definitia »