AMBULÁNT, -Ă adj. Care se deplasează dintr-un loc în altul. [< fr. ambulant, cf. lat. ambulans < ambulare – a merge]. Vezi definitia »

CIMÉNT s. n. 1. material de construcție, pulbere fină obținută prin măcinarea clincherului, care se petrifică prin amestecarea cu apă. 2. material natural, liant între fragmentele ce formează rocile detritice. (< fr. ciment, it. cimento) Vezi definitia »

SUBASMÉNT s. n. 1. parte inferioară a unei construcții care formează fundația. 2. bază, fundament; soclu. (< fr. soubassement) Vezi definitia »

FORMÁNT s. m. 1. element constitutiv esențial al unui sunet, cuvânt, al unei sintagme, propoziții etc.; formativ. 2. (fon.) frecvență a unor rezonanțe specifice care definesc o vocală pe plan acustic. (< fr. formant) Vezi definitia »

IMUNIZÁNT, -Ă adj. care imunizează. (< fr. immunisant) Vezi definitia »