ANAEROBIÓZĂ s. f. Formă de viață a unor microorganisme anaerobe; anoxibioză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. anaérobiose. Vezi definitia »

RÍMĂ s.f. Potrivire a sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultima vocală accentuată; (p. ext.) potrivire a sunetelor finale a două cuvinte. ♦ Cuvânt care rimează cu alt cuvânt. [Cf. fr. rime, it. rima]. Vezi definitia »

FOSÍLĂ, fosile, s.f. – V. fosil (1) [DEX'98] Vezi definitia »

CHIMIOREZISTÉNȚĂ s.f. v. chemorezistență. Vezi definitia »

NEORÂNDUIÁLĂ, neorânduieli, s. f. 1. Lipsă de organizare sau de disciplină; dezordine, debandadă; p. ext. agitație, revoltă, răscoală; (faptă care constituie o) încălcare a legii, neregulă, abuz. 2. Lipsă de ordine; dezordine, deranj, neordine. ◊ – Loc. adj. și adv. In neorânduială = dezordonat. [Pr.: ne-o-rân-du-ia-] – Ne- + orânduială. Vezi definitia »