BALÚSTRU, baluștri, s. m. 1. Fiecare dintre stâlpii mici (de lemn, de piatră etc.) fasonați care formează împreună o balustradă sau un parmalâc. 2. Compas alcătuit dintr-un braț care se poate roti în jurul axei reprezentate de celălalt braț, folosit pentru trasarea cercurilor cu rază foarte mică. [Var.: balústră s. f.] – Fr. balustre. Vezi definitia »

RADIOMÉTRU, radiometre, s. n. 1. Instrument folosit pentru măsurarea presiunii exercitate de o radiație sonoră. 2. Aparat folosit pentru punerea în evidență a efectului radiometric. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiomètre. Vezi definitia »

gazometru, gazometre s. f. fese de femeie. Vezi definitia »

INCLINOMÉTRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea direcției unei găuri de sondă. 2. Instrument care indică înclinarea unei (aero)nave; indicator de pantă. [Var. înclinometru s.n. / < fr. inclinomĂ?tre]. Vezi definitia »

CANDELÁBRU s. n. suport pentru lumânări sau becuri, suspendat pe tavan. (< fr. candélabre, lat. candelabrum) Vezi definitia »