CIVÍL, -Ă I. adj. 1. care privește pe cetățenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetățeni. ♦ drepturi ĕ = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate și recunoscute ca atare; drept ~ = ramură a dreptului care studiază și reglementează raporturile juridice existente între persoanele fizice și juridice dintr-un stat; stare ~ă = situația unei persoane așa cum rezultă din actele sale privitoare la naștere, căsătorie etc.; parte ~ă = persoană care, într-un proces, pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracțiuni. 2. care nu este militar, lipsit de caracter milităresc. ♦ război ~ = conflict armat pentru putere între grupuri adverse din același stat. II. s. m. f. persoană care nu face parte din armată. (< fr. civil, lat. civilis) Vezi definitia »

FACSIMÍL s.n. Reproducere exactă a unui desen, a unui text etc. cu ajutorul fotografiei etc. [Pl. -le. / după fr. fac-similé, cf. lat. facere – a face, similis – asemănător]. Vezi definitia »

CLASÁBIL, -Ă adj. Care poate fi clasat. [Cf. fr. classable]. Vezi definitia »

INUTÍL, -Ă, inutili, -e, adj. Care nu este folositor, care nu este util, care nu servește la nimic; nefolositor, neutil. ♦ (Adverbial) De prisos, zadarnic, fără folos, degeaba. – Din fr. inutile, lat. inutilis. Vezi definitia »

EMÁIL s.n. 1. Substanță sticloasă care servește la acoperirea unor obiecte metalice sau ceramice; smalț. ♦ Obiect smălțuit, emailat. 2. Peliculă obținută din lacuri pe bază de rășini conținând pigmenți. [Pron. e-mail, (rar) -ma-il, var. emai s.n. / < fr. émail]. Vezi definitia »