Definita cuvantului corespondență
CORESPONDÉNȚĂ s. f. I. 1. schimb de scrisori între persoane, instituții etc.; totalitatea acestor scrisori. ◊ conținutul unei scrisori. 2. relatare asupra faptelor petrecute într-o localitate, într-o țară etc. făcută de corespondentul unui ziar. II. 1. raport, legătură între lucruri, fenomene etc.; afinitate care leagă părți ale unui întreg; concordanță, armonie. 2. (mat.) relație între două mulțimi, conform căreia fiecare element al uneia este pus în legătură cu unul sau mai multe elemente din cealaltă. 3. raport constant existent între două fenomene de ordin lingvistic din idiomuri diferite sau din etape diferite ale aceluiași idiom. ♦ ă timpurilor = concordanța timpurilor. (< fr. correspondance)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu corespondență
AUTOEXIGÉNȚĂ s.f. Exigență față de propria persoană. [< auto1- + exigență]. Vezi definitia »
HEMOGLOBÍNĂ s. f. Substanță organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roșii din sângele vertebratelor și care, datorită proprietății sale de a se oxida și de a se reduce cu ușurință, are rol în procesul respirator. – Din fr. hémoglobine. Vezi definitia »
boáscă s. f. – Drojdie, depunere. Sb. voska „ceară” (DAR). Cf. boștină. Vezi definitia »
LOBELÍNĂ, lobeline, s. f. Alcaloid extras dintr-o plantă, care are o acțiune excitantă asupra respirației și care este utilizat în tratamentul astmei, dispneei etc. – Din fr. lobéline. Vezi definitia »
REACTÁNȚĂ, reactanțe, s. f. 1. Mărime caracteristică circuitelor electrice care lucrează în flux de curent alternativ și care conțin ca elemente reactive bobine sau condensatoare. 2. Bobină electrică a cărei reactanță (1) este sensibilă. [Pr.: re-ac-] – Din engl. reactance, fr. réactance. Vezi definitia »