SPÉȚĂ, spețe, s. f. 1. Specie. 2. Pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicție. ◊ Loc. adv. În speță = în cazul de față, în cazul dat. – Cf. germ. Spezies, fr. espèce. Vezi definitia »

moriceală, moriceli s. f. (intl.) dragoste, amor carnal; contact sexual. Vezi definitia »

PECTÓZĂ s.f. (Chim.) Pectină. [< fr. pectose]. Vezi definitia »

METAPLÁSMĂ, metaplasme, s. f. Schimbare survenită în forma unui cuvânt prin adăugarea sau prin înlăturarea unui sunet; formă a cuvântului rezultată din această schimbare. – Din fr. métaplasme, germ. Metaplasmus. Vezi definitia »

LUCIÓLĂ s.f. Licurici. [Pron. -ci-o-, pl. -li, -le. / cf. it. lucciola, fr. luciole]. Vezi definitia »