SEMILÚNĂ, semiluni, s. f. 1. Parte a discului Lunii, în formă de semicerc, luminată de Soare în timpul uneia dintre fazele astrului; Luna privită în faza primului și a ultimului pătrar. 2. Semn simbolic al islamismului reprezentând forma pe care o are Luna în faza primului pătrar. ♦ Fig. Imperiul Otoman; turcii; mahomedanismul. – Semi- + lună. Vezi definitia »

LEȘINĂTÚRĂ, leșinături, s. f. (Depr.) Ființă foarte slabă, lipsită cu totul de vlagă, de putere. – Leșina + suf. -ătură. Vezi definitia »

TECTOGENÉZĂ s.f. Procesul de formare a structurilor geologice de cutare. [< fr. tectogenèse]. Vezi definitia »

RADIOFÍZICĂ s. f. ramură a fizicii care studiază tehnica emisiunii, propagării și recepției radioundelor. (< fr. radiophysique) Vezi definitia »

LORÍCĂ s.f. Armură medievală; platoșă, cuirasă. [< lat. lorica]. Vezi definitia »