DEGRESÁRE, degresări, s. f. Acțiunea de a degresa și rezultatul ei; degresaj. – V. degresa. Vezi definitia »

ACCELERÁRE, accelerări, s. f. Acțiunea de a accelera; iuțire, grăbire. Vezi definitia »

FRACȚIONÁRE, fracționări, s. f. 1. Acțiunea de a fracționa. 2. Separare a unor componenți dintr-un lichid sau dintr-o substanță gazoasă prin distilare fracționată, cristalizare fracționată etc. 3. Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pr.: -ți-o-] – V. fracționa. Vezi definitia »

FORMALIZÁRE, formalizări, s. f. Acțiunea de a (se) formaliza și rezultatul ei. 1. (Log.) Procedeu prin care se dau regulile de formare a enunțurilor și de derivare a lor unele din altele. 2. Supărare, jignire pricinuită de nerespectarea unor reguli (neînsemnate) de politețe. – V. formaliza. Vezi definitia »

AUTOECHILIBRÁRE s. f. echilibrare automată a roților de autovehicul cu ajutorul unui dispozitiv care se intercalează la montajul acestora, între jantă și butuc. (< auto² + echilibrare) Vezi definitia »