prăpástie (-ăstii), s. f. – 1. Hău, abis, genune. – 2. Gol, imensitate. – 3. Prostie, fleac. – Sl. (rus.) propastĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 211), cf. prăpădi. – Der. prăpăstui, vb. (a rostogoli; refl., a se năpusti; refl., a se tulbura); prăpădere, s. f. (înv., prăpastie), creație personală a lui Dosoftei; prepestenie, s. f. (Olt., prăpastie; dezastru). Vezi definitia »

CĂȚÍE s. f. v. cățuie. Vezi definitia »

ABSÓRBȚIE, absorbții, s. f. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează din afară o substanță oarecare. ♦ Extragere, aspirare. ♦ Fenomen de micșorare (sau de anulare) a intensității radiației care cade pe un corp. – Fr. absorption (lat. lit. absorptio, -onis). Vezi definitia »

HOLOGRAFÍE s. f. procedeu de luat imagini în relief prin iluminarea obiectelor în lumina laserului. (< fr. holographie) Vezi definitia »

Etimologie: Compus din întru + adevăr, Sintagmă, într-adevăr, în realitate, de fapt,zău, in adevăr. Vezi definitia »