ȘROT s. n. 1. primul produs rezultat de la măcinarea cerealelor. 2. material din resturile de semințe oleaginoase după extragerea uleiului, folosit ca furaje pentru vite. 3. carne tocată grosier care intră în compoziția unor salamuri. 4. utilaj compus dintr-un valț și mai multe site. (< germ. Schrot) Vezi definitia »

BOT, boturi, s. n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (și nasul). ◊ Expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. A se șterge (sau a se linge) pe bot (de sau, reg., despre ceva) = a fi nevoit să renunțe (la ceva). A se întâlni (cu cineva) bot în bot = a se întâlni (cu cineva) pe neașteptate, față în față. (Fam.) A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, și unde trebuie, și unde nu trebuie. (Fam.) A se pupa bot în bot cu cineva = a trăi în mare prietenie cu cineva. A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. A face bot = a se supăra, a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect; vârf; partea din față a unui vehicul cu tracțiune mecanică. Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei. – Et. nec. Vezi definitia »

șorobót s.n. (reg.) roboteală, trebăluială. Vezi definitia »

camlót s.n. (înv.) stofă groasă de lână sau de păr de capră. Vezi definitia »

SPOT, spoturi, s. n. 1. (Fiz.) Urmă luminoasă lăsată pe o scară gradată sau pe un ecran de o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură, care servește ca indicator. ♦ Fascicul concentrat de lumină folosit pentru luminarea scenei sau a unui actor; proiector care produce acest fascicul. 2. Scurt anunț sau reclamă comercială prezentată la radio și televiziune. – Din fr. spot. Vezi definitia »