BUTURÚGĂ, buturugi, s. f. Bucată noduroasă sau scorburoasă dintr-un trunchi de copac având rădăcinile înfipte încă în pământ sau smulsă cu rădăcini cu tot; bucată groasă de lemn de foc. Buturuga mică răstoarnă carul mare (= un lucru neînsemnat poate avea uneori o importanță deosebită). – Din butură + suf. -ugă. Vezi definitia »

BRÉȘĂ s.f. 1. Pătrundere largă și adâncă executată în dispozitivul de apărare al unei armate; spărtură în zidul unei cetăți etc. 2. (Rar) Spărtură într-un gard, într-un zid, într-o pădure etc. / < fr. brèche]. Vezi definitia »

XENOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Apariție a unor descendenți deosebiți fenotipic de părinți. (din fr. xénogenèse) Vezi definitia »

SÍRMĂ s.f. (Ant.) Mantie mare folosită în tragedia greacă de cei care aveau roluri de zei. ♦ Haină lungă cu trenă la vechii greci. [< fr., gr. syrma]. Vezi definitia »

pițúlă (pițúle), s. f. – Monedă de zece creițari. – 2. Ban, gologan. Mag. picula (Tiktin). În Trans., s-a extins și în celelalte regiuni. Vezi definitia »