șmécher (-ră), adj. – Viclean, șiret. Germ. Schmecker „om cu gust” (Tiktin). – Der. șmecherie, s. f. (truc, șiretenie, viclenie; vorbă de șmecher, argou); șmecheresc, adj. (de șmecher); teșmecherie, s. f. (Mold., truc), a cărui der. nu este clară. Vezi definitia »

ARGENTIFÉR, -Ă, argentiferi, -e, adj. Care conține argint. – Fr. argentifère. Vezi definitia »

PLUMIÉR s. n. v. plumieră. Vezi definitia »

AZOTOBACTÉR s.n. Bacterie aerobă care folosește în nutriția sa azotul atmosferic pe care îl transformă în azot organic. [< fr. azotobacters]. Vezi definitia »

DURAMÁTER s.f. Meninge extern de natură fibroasă și foarte rezistent; pahimeninge. [< fr. dure-mère < lat. dura – tare, mater – mamă]. Vezi definitia »