BIOCALORIMETRÍE s. f. parte a biologiei care studiază fenomenele calorice produse de activitatea organică. (< bio- + calorimetrie) Vezi definitia »

ELECTROLITEMÍE s. f. prezența electroliților în plasma sangvină. (< fr. électrolytémie) Vezi definitia »

ALCOOLMETRÍE s.f. Ansamblu de măsuri cu ajutorul cărora se determină gradul de concentrație a unei soluții alcoolice. [Var. alcoolimetrie, alcoolometrie s.f., / cf. fr. alcoométrie]. Vezi definitia »

INSTALÁȚIE s. f. 1. instalare (I,1). 2. ansamblu de construcții, aparate, mașini etc. montate împreună pentru a îndeplini anumite operații sau funcții. (< fr. installation) Vezi definitia »

ASIBILÁȚIE s.f. Asibilare. [Gen. -iei, var. asibilațiune s.f. / < fr. assibilation]. Vezi definitia »