PREZBIOPÍE, prezbiopii, s. f. (Rar) Prezbitism. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. presbyopie. Vezi definitia »

FENOLOGÍE s. f. ramură a ecologiei care studiază influența factorilor climatici și interni asupra fenomenelor biologice. (< fr. phénologie) Vezi definitia »

SCHIZOGRAFÍE s. f. tulburare a limbajului scris prin juxtapunerea incorectă de cuvinte reale sau imaginare. (< fr. schizographie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

DISLIPIDEMÍE s. f. modificare, în exces sau în deficit, a concentrației lipidelor sangvine. (< fr. dyslipidémie) Vezi definitia »