a-și burzului creasta expr. a se grozăvi, a se lăuda. Vezi definitia »

ABILITÁ, abilitez, vb. I. Tranz. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta. 2. A împuternici. – Din germ. habilitieren. Vezi definitia »

reprezinta asocierea unuia sau a mai multor sensuri cu un complex sau invelis sonor susceptibil de o intrebuintare gramaticala Vezi definitia »

vita de vie, actiunea de a veni, (oamenii vii,om viu) Vezi definitia »

FAULTÁ vb. intr. a comite un fault. (< engl. fault) Vezi definitia »