COLOFÓN s.n. Însemnare la sfârșitul unei cărți în epoca manuscriselor și incunabulelor, cuprinzând date privind tipograful, locul unde a lucrat, autorul și titlul lucrării. ♦ (Rar) Notiță grafică la sfârșitul unei cărți prin care se anunță date în legătură cu editarea și tipărirea cărții. [Var. colofoniu s.n. / < lat. colophon, gr. kolophon]. Vezi definitia »

SILFÓN s.n. (Tehn.) Tub ondulat flexibil. [< engl. silphon]. Vezi definitia »

BARBIZON, [barbizõ], Școala de la ~, nume dat unui grup de pictori (Th. Rousseau, Millet, Diaz de la Peña, Daubigny, Troyon ș.a.) care, la mijlocul sec. 19 s-au stabilit în satul B., la marginea pădurii Fontainebleau. Preocupat de a lucra în „plein-air”, de a reda peisajul familiar neidealizat. Asimilează lecția peisagiștilor englezi și fac trecerea spre impresionism. Marchează un moment important în dezvoltarea artei peisajului. Vezi definitia »

TRILIÓN, trilioane, s. n. Unitate formată dintr-o mie de miliarde. [Pr.: -li-on] – Din fr. trillion. Vezi definitia »

ANDERSON [ændərsn], Philip W. (n. 1923), fizician american. Prof. univ. la Princeton. Cercetări privind dielectricii, efectul Josephson și coerența cauntică, propagarea undelor în medii aleatoare (mișcările electronilor în aliaje și în materiale amorfe), studii asupra magnetismului metalelor (mecanismul antiferomagnetismului) și al aliajelor (elucidarea efectului Kondo); a introdus o metodă teoretică nouă, numită azi „grup de renormalizare”. Premiul Nobel (1977), împreună cu J.H. Van Vleck și N.F. Mott. Vezi definitia »