POLICALIFICÁRE s. f. acțiunea de a (se) policalifica; calificare care creează posibilitatea ca cineva să poată fi utilizat în prestarea mai multor tipuri de activități profesionale. (< policalifica) Vezi definitia »

DESTRĂBĂLÁRE, destrăbălări, s. f. Faptul de a se destrăbăla, de a fi destrăbălat; desfrâu, dezmăț. – V. destrăbăla. Vezi definitia »

FUGÉRE s.f.pl. Criptogame vasculare cu frunze foarte mari, având ca tip feriga; (la sg.) plantă din această familie. [< fr. fougères]. Vezi definitia »

AUTORECEPÁRE s.f. Uscare a tulpinii puieților din lipsă de lumină sau din altă cauză naturală. [Et. incertă]. Vezi definitia »

DESCOMPÚNERE, descompuneri, s. f. Faptul de a (se) descompune. ♦ Reacție chimică în urma căreia o substanță constituită din molecule cu structură mai complicată trece în mai multe substanțe constituite din molecule cu structură mai simplă. – V. descompune. Vezi definitia »