AUTOMOTÓR, automotoare, s. n. Vehicul de cale ferată, prevăzut cu motor propriu și folosit pentru transportul rapid de călători. ◊ (Adjectival) Tren automotor. [Pr.: a-u-] – Din fr. automoteur. Vezi definitia »

CALANDRÓR, -OÁRE, calandrori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la calandru. – Din fr. calandreur. Vezi definitia »

vasomotór adj. m., pl. vasomotóri; f. sg. și pl. vasomotoáre Vezi definitia »

MERGĂTÓR, -OÁRE, mergători, -oare, adj. (Și substantivat; astăzi rar) Care se deplasează dintr-un loc în altul, care umblă. ◊ Compus: mergător-înainte = epitet dat sfântului loan Botezătorul. – Merge + suf. -ător. Vezi definitia »

SÂCÂITÓR, -OÁRE, sâcâitori, -oare, adj. Care sâcâie, care enervează; enervant, supărător, agasant. [Pr.: -câ-i-. – Var.: (rar) sâcâietór, -oáre adj.] – Sâcâi + suf. -tor. Vezi definitia »