NEASTÂMPĂRÁT, -Ă, neastâmpărați, -te, adj. 1. Care nu se astâmpără sau care nu poate fi astâmpărat; spec. (despre oameni, firea, temperamentul lor) care se agită continuu; agitat, neliniștit. 2. (Despre copii) (Excesiv de) vioi, zglobiu, zburdalnic, zvăpăiat; p. ext. obraznic, rău. ♦ (Despre ochi, privire etc.) Vioi, jucăuș. IPr.: ne-as-] – Ne- + astâmpărat. Vezi definitia »

GIVRÁT, -Ă, givrați, -te, adj. V. jivrat. Vezi definitia »

plat, pláturi, s.n. (reg.) 1. sobă (de gătit); plita acestei sobe. 2. vagon-platformă cu care se transportă lemne de foc. Vezi definitia »

FIZIOCRÁT s. m. adept al fiziocrației. (< fr. physiocrate) Vezi definitia »

URÁT s.m. Sare sau ester al acidului uric. [< fr. urate]. Vezi definitia »